Probațiunea Comunitară

PROBAȚIUNEA COMUNITARĂ

Probaţiunea comunitară prevede organizarea şi implementarea, în baza hotărârii judecătoreşti sau, după caz, a ordonanței procurorului, a activităţilor de resocializare a subiecţilor probaţiunii:

minori liberaţi de răspundere penală;
minori și tineri liberați condiţionat de răspundere penală;
minori liberați de pedeapsă penală;
minori și tineri condamnați sau sancționați la muncă neremunerată în folosul comunităţii;
minori și tineri privați de dreptul de a ocupa o anumită funcție sau de a exercita o anumită activitate.¹

Сare sunt temeiurile de a lua în supraveghere subiectul probațiunii?

Temei de a lua la evidență subiectul probațiunii minor și de a iniția activitățile de probațiune comunitară sunt:

hotărârea instanţei de judecată cu dispoziţia de executare;
ordonanţa procurorului;
în cazuri excepționale, decretul Preşedintelui Republicii Moldova cu privire la graţierea individuală aplicată persoanelor condamnate care îşi ispăşesc pedeapsa privativă de libertate.

Care sunt pașii întreprinși de biroul de probațiune în contextul probațiunii comunitare?

Biroul de probaţiune, din momentul recepţionării actului, întocmește dosarul personal de probațiune al subiectului probațiunii în care se acumulează documentele și materialele ce se întocmesc pe parcursul perioadei de probaţiune. La atingerea vârstei de 18 ani, subiectului probaţiunii, în privinţa căruia activităţile de probaţiune continuă, i se aplică procedurile specifice supravegherii adulților.

Documentele ce se includ în dosarul personal de probațiune sunt:

documente recepţionate de la instanţa de judecată: dispoziţia de executare, angajamentul subiectului semnat în instanţa de judecată, hotărârea instanţei de judecată/ordonanţa procurorului;
documente întocmite cu privire la comunicarea organelor abilitate despre primirea actului și iniţierea activităţilor de probaţiune, precum și despre încetarea acestora;
înştiinţări expediate instituţiilor de luare și de excludere din evidenţă;
documente de control și supraveghere, dovada de înștiințare a subiectului probațiunii², copia actului de identitate, înscrieri ce confirmă calitatea de reprezentant legal al minorului, fișa drepturilor şi obligaţiilor, referatul presentinţial de evaluare psihosocială a personalităţii, fişa de evaluare a riscului şi nevoilor³, planul de probaţiune⁴, caracteristici, rapoarte privind efectuarea întrevederilor, vizitelor la domiciliu, comportamentul în familie sau societate, educarea şi îngrijirea copiilor, îndeplinirea obligaţiilor stabilite de instanţa de judecată;
documente cu privire la executarea măsurilor educative, comiterea contravenţiilor şi infracţiunilor, sesizări, solicitări, demersuri, avertizări, declaraţii, cereri;
documente privind acordarea asistenţei şi consilierii;
rapoarte privind acordarea tipurilor de asistenţă, privind activitatea consilierului de probaţiune în derularea programelor probaţionale individuale sau în grup şi alte informaţii relevante pentru caz;
caracteristica şi alte materiale socio-educative întocmite în privinţa deţinutului în penitenciar, solicitată de consilierul de probaţiune de la instituția penitenciară care a participat la pregătirea către liberare condiţionată de pedeapsă înainte de termen.

Сare sunt atribuțiile consilierului în cazul aplicării în privința minorului a art. 90 CP RM, art. 90/1 CP RM?

Prima întrevedere

După recepţionarea actului, consilierul de probaţiune înștiințează subiectul probaţiunii pentru a se prezenta la biroul de probaţiune în vederea realizării primei întrevederi. Înștiințarea minorului se face prin intermediul părinţilor sau altor reprezentanți legali.

Până la realizarea primei întrevederi, consilierul de probaţiune stabileşte dacă s-a întocmit sau nu, în privinţa subiectului probaţiunii, referatul presentinţial de evaluare psihosocială a personalităţii până la condamnare, iar, în cazul în care se constată că un astfel de referat s-a întocmit, acesta se ia în considerare la întocmirea planului de probaţiune.

La prima întrevedere cu subiectul probaţiunii, consilierul de probaţiune desfăşoară următoarele acţiuni:

asigură, în cazul minorului, prezenţa reprezentantului legal;
aduce la cunoştinţa subiectului probaţiunii motivul solicitării prezenței la biroul de probațiune, numele şi prenumele consilierului de probaţiune responsabil de caz;
pune la dispoziţia subiectului probaţiunii datele de contact ale biroului de probațiune sau, după caz, ale consilierului de probaţiune;
aduce la cunoştinţa subiectului probaţiunii conținutul hotărârii instanței de judecată sau ordonanța procurorului, a obligaţiilor și condițiilor impuse de instanţa de judecată/procuror, precum şi a consecinţelor nerespectării acestora, drepturile şi obligaţiile lui şi activităţile de probaţiune care pot fi efectuate de către consilierul de probațiune;
explică necesitatea respectării regulilor de conduită în societate, precum şi consecinţele săvârşirii de noi infracţiuni;
explică despre necesitatea înştiinţării în scris a consilierului de probaţiune, în cazul schimbării domiciliului/reședinței temporare sau părăsirii acestuia pe un termen mai mare de 5 zile.

Informațiile aduse la cunoștința subiecților probațiunii se consemnează într-un raport al primei întrevederi, care se semnează de consilierul de probațiune și subiectul probațiunii⁵. În cazul minorului, raportul primei întrevederi este semnat și de reprezentantul legal. La solicitare, o copie a raportului prevăzut se înmânează subiectului probațiunii sau reprezentantului legal, după caz.

Întrevederile cu subiectul probaţiunii se desfăşoară în biroul de probaţiune, dar pot fi derulate și la domiciliul/reședința temporară a subiectului probaţiunii, la locul de studii sau de muncă al acestuia, ori în alte locuri de executare a obligațiilor impuse persoanei.

Periodicitatea întrevederilor cu subiectul probaţiunii se stabileşte în funcţie de nevoile identificate, problemele sociale, nivelul riscului de recidivă, comportamentul subiectului probaţiunii pe perioada supravegherii, modul în care respectă obligaţiile impuse de instanţa de judecată, precum și de necesitatea intervenţiei în resocializarea lui.

Consilierul de probaţiune adaptează măsurile de supraveghere și control, precum și pe cele specifice de asistare și sprijin la fiecare subiect al probaţiunii, luând în considerare personalitatea, comportamentul social, relaţiile în colectiv şi familie, infracţiunea comisă precum şi altă informaţie din fişa de evaluare psihosocială pentru minori.

La întrevederi pot fi invitate şi rudele subiectului probaţiunii sau alte persoane care pot influenţa pozitiv comportamentul acestuia. După fiecare întrevedere se întocmeşte un raport semnat de consilierul de probaţiune și subiectul probațiunii, care se anexează la dosarul personal de probațiune.

În cazul în care i-a fost aplicată subiectului probaţiunii obligația de a fi supus monitorizării electronice, în baza hotărârii instanței de judecată, consilierul de probaţiune, întreprinde măsurile necesare în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1322/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea electronică a persoanelor8.

Sistemul de monitorizare electronică constă în supravegherea de la distanţă, prin sistemele GPS (Sistem Global de Poziționare), utilaj telefonic fix sau mobil, cu care se monitorizează locaţia şi mişcarea persoanelor supuse supravegherii şi controlului, printr-un dispozitiv special, constituit din brăţară specială sau dispozitiv mobil.

Monitorizarea electronică poate fi aplicată la stabilirea din partea instanței de judecată a unor obligaţii sau restricții.

Cum se realizează evaluarea riscului și nevoilor?

Evaluarea inițială a nevoilor cu potențial criminogen se realizează în scopul stabilirii riscului comiterii de noi infracțiuni sau contravenții, a modului de supraveghere și a planificării executării obligațiilor impuse subiectului probaţiunii6.

Evaluarea inițială a subiectului probațiunii este realizată prin colectarea și analiza informaţiilor cu privire la mediul familial, locuință, condiţiile de locuit, nivel de studii, pregătirea profesională actuală, rețea socială/grupul de apartenență, modalități de petrecere a timpului liber, locul de muncă, situația financiară, vicii/dependențe, starea de sănătate fizică și mentală, comportamentul infracțional și alte aspecte considerate de către consilierul de probațiune relevante în raport cu analiza realizată. La fiecare arie de investigație avută în vedere, în cadrul interviului cu subiectul probațiunii, consilierul de probațiune urmărește și evaluează disponibilitatea persoanei pentru schimbare.

Investigarea realizată de consilierul de probațiune poate fi completată, după caz, prin colectarea de informaţii de la alte surse, precum:

părinţii, alte persoane relevante din mediul familial;
persoana sau instituţia în supravegherea căreia se află subiectul probaţiunii;
cadrele didactice şi documentele deținute de instuțiile de învățământ;
persoane relevante de la locul de muncă;
medicii, psihologii, asistenţii sociali şi alţi specialişti, contactarea specialiştilor în evidenţa cărora se află subiectul probaţiunii;
autoritățile administrației publice locale, alți subiecți în evidența cărora se află persoana evaluată;
grup de prieteni şi alte surse relevante pentru caz.

Contactarea surselor în scopul colectării sau verificării informației se realizează astfel încât aceasta să nu prejudicieze imaginea persoanei în colectivitate sau comunitate, iar dacă acest lucru nu este posibil în detrimentul programului probațional, contactarea surselor se realizează astfel încât să se aducă atingere minimă imaginii persoanei în colectivitate sau comunitate.

Evaluarea riscului de recidivă se realizează în baza informațiilor colectate în cadrul evaluării nevoilor și situației persoanei. Riscul de recidivă este analizat prin trei niveluri: minim, mediu sau sporit. Informaţia obţinută se consemnează, structurat pe domenii, într-un document, numit Fişă de evaluare a nevoilor și riscului.

Evaluarea se realizează repetat, pe parcursul perioadei de probaţiune, în cazul survenirii modificărilor stării psihosociale de la ultima evaluare sau identificării unor noi necesităţi în cadrul întrevederilor petrecute.

Ce este Planul de probaţiune?

După finalizarea procesului de evaluare a riscului și nevoilor, dar nu mai târziu de 30 de zile lucrătoare de la prima întrevedere cu subiectul probaţiunii, consilierul de probaţiune elaborează Planul de probaţiune7 cu acţiunile care urmează a fi întreprinse.

Planul de probaţiune se întocmeşte în scopul determinării şi realizării obiectivelor principale de lucru cu subiectul probaţiunii. Planul de probaţiune este discutat cu subiectul probaţiunii şi la necesitate poate fi modificat. La elaborarea planului de probaţiune, măsurile de probaţiune sunt formulate concret şi clar, în termeni accesibili persoanei aflate în evidență.

Planul de probaţiune este structurat în șase capitole: introducere (numele, prenumele, data şi locul naşterii subiectului probațiunii, domiciliul/reședință temporară etc.); măsurile şi/sau obligaţiile impuse de instanţa de judecată, în care sunt descrise mijloacele şi modalităţile ce urmează a fi utilizate în vederea asigurării îndeplinirii/verificării acestora; nevoile sau problemele identificate; riscul săvârşirii unor noi infracţiuni/riscul de a pune în pericol siguranţa publică; scopul şi frecvenţa întrevederilor dintre consilierul de probaţiune şi subiectul probaţiunii; aspecte privind implicarea subiectului probaţiunii în alte programe dezvoltate de organizaţii guvernamentale şi necomerciale, sub coordonarea biroului de probațiune.

Măsurile de probaţiune se referă la conlucrarea cu familia, voluntarii comunitari şi reprezentanţii societăţii civile, precum şi autoritățile publice, organizațiile neguvernamentale, în vederea iniţierii şi derulării unor programe de resocializare, vizite la domiciliu, legătura permanentă cu persoanele şi instituţiile care ar putea furniza date utile pentru identificarea, după caz, a locurilor de muncă disponibile, a cursurilor şcolare, precum şi a celor de calificare sau recalificare profesională.

Planul de probaţiune conţine măsuri de supraveghere şi, după caz, măsuri de asistenţă şi consiliere. Întrevederile consilierului de probaţiune cu subiectul probaţiunii sunt corelate cu acţiunile prevăzute în planul de probaţiune, fie că sunt de supraveghere, fie că sunt de asistenţă şi consiliere.

În ce constau asistența și consilierea acordate minorului, subiect al probațiunii comunitare?

Asistenţa și consilierea se acordă la cerere, de către consilierul de probaţiune, tuturor categoriilor de subiecţi ai probaţiunii.

Asistenţa şi consilierea se aplică după procesul de evaluare psihosocială şi a investigaţiilor realizate pentru stabilirea concluziei din care pot să derive următoarele:

măsurarea efectelor produse de punerea în aplicare a planului de probaţiune;
continuarea asistenței în baza unui plan renegociat şi adaptat situației sau renunțarea definitivă la asistență ca urmare a reușitei sau a eșecului;
determinarea dacă planul de probațiune stabilit a fost eficient, dacă problema subiectului probaţiunii a fost ameliorată sau soluționată.

La necesitate, se solicită autorităților competente desemnarea unor specialiști în vederea intervenției pentru soluționarea anumitor probleme, cum ar fi: psihologi, asistenți sociali, cadre didactice, medici sau oricare alţi specialişti al căror suport este necesar.

Asistenţa și consilierea acordată vizează următoarele arii de intervenție:

plasarea în câmpul muncii;
asigurarea cu spaţiu locativ temporar, inclusiv prin referirea către centrele de plasament pentru care persoanele sunt eligibile;
implicarea în programe probaţionale;
asistenţa medicală;
restabilirea relaţiilor cu rudele și/sau membrii de familie;
întocmirea actelor de identitate;
instruirea profesională;
acordarea asistenţei psihologice, sociale, juridice;
altă asistenţă solicitată.

Pentru acordarea asistenţei și consilierii, biroul de probaţiune colaborează cu actorii comunitari din reţeaua socială: angajaţii organelor afacerilor interne, procuraturii, instituţiilor penitenciare, administraţiei publice locale, protecţiei sociale, cu instituţiile de învăţământ, medicale, cu comunităţile religioase, agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă și asociaţiile obşteşti, în scopul direcţionarii subiecţilor probaţiunii către instituţiile specializate.

În cazul în care subiectul probaţiunii acceptă serviciile de asistenţă acordate de către autoritățile publice, organizațiile neguvernamentale sau de un specialist în domeniu, consilierul de probaţiune îl referă la instituţia sau persoana respectivă.

Referirea către instituţia care oferă servicii de asistenţă este întocmită în scris⁹, în două exemplare, și se semnează de către şeful biroului de probaţiune. Un exemplar se înmânează subiectului probaţiunii, iar cel de-al doilea se anexează la dosarul personal de probațiune, cu confirmarea despre primirea documentului prin semnătură. Consilierul de probaţiune contactează instituţia/persoana responsabilă pentru a confirma prezentarea sau neprezentarea subiectului probaţiunii.

După realizarea procesului de asistenţă, acordat în baza acordului de asistenţă psihosocială, sau renunțarea subiectului probaţiunii la acest proces, consilierul de probaţiune întocmește un raport pe numele şefului biroului de probațiune și, ulterior, îl anexează la dosar cu scoaterea subiectului probaţiunii din evidenţă.

Ce reprezintă programele probaţionale și care e rolul acestora?

Programele probaţionale pot fi programe de corecţie a comportamentului social şi programe de reintegrare socială. Programele probaţionale se desfăşoară individual şi/sau în grup.

Programele de corecţie a comportamentului social constau în modificarea comportamentului, viziunilor şi capacităţilor care au condus la săvârşirea infracţiunii sau contravenţiei¹⁰.

Programele probaţionale în privinţa subiecţilor probaţiunii se derulează direct sau în colaborare cu instituțiile din comunitate, de către biroul de probaţiune, după aplicarea de către instanţa de judecată a obligaţiei „să participe la programe probaţionale”. În cazul în care subiectul probaţiunii nu are stabilit în hotărârea judecătorească obligaţia „să participe la program probaţional”, însă, la recomandarea consilierului de probaţiune, acesta își exprimă acordul de a participa, consilierul de probaţiune include în planul de probaţiune măsura „de a frecventa programul probaţional” şi derulează programul. Tipul programului probaţional şi necesitatea acestuia se stabileşte de către consilierul de probaţiune, după evaluarea psihosocială şi a riscului de recidivă.

În cazul în care se constată necesitatea includerii subiectului probaţiunii în programul probaţional, dar subiectul probaţiunii refuză, atunci consilierul de probaţiune, expediază, în instanţa de judecată, un demers cu solicitarea emiterii unei încheieri privind includerea obligaţiei „să participe la program probaţional”.

Programele probaţionale sunt derulate de către consilierii de probaţiune care au fost instruiți în aplicarea lor. După finalizarea programului probaţional, consilierul de probaţiune întocmeşte o evaluare a subiectului probaţiunii pentru stabilirea sporirii sau diminuării comportamentului vizat de specificul programului şi impactului programului asupra conduitei persoanei în ansamblu.

În cazul în care, în perioada de probaţiune este necesară schimbarea programului probaţional, consilierul de probaţiune implică subiectul probaţiunii în programul probaţional respectiv.

În cazul în care, subiectul probaţiunii se eschivează de la frecventarea programului probaţional sau de consilierea stabilită ca obligație prin hotărârea instanței judecătorești, după prima absenţă nemotivată, consilierul de probaţiune întocmeşte un raport de constatare, iar, la prezentarea subiectului, solicită o explicaţie şi îi aduce la cunoștință consecințele neprezentării la programul probațional. În cazul absenței nemotivate repetate (două și mai multe absențe) de la ședințele de program, impuse prin obligaţie, consilierul de probaţiune înaintează în instanţa de judecată/procurorului un demers cu materialele corespunzătoare, solicitând anularea liberării de pedeapsă cu trimiterea executării pedepsei cu închisoare sau anulării măsurilor educative.

Scoaterea subiectului probaţiunii din evidenţă determină încetarea activităţilor de probaţiune. Subiecţii minori ai probaţiunii, liberaţi de pedeapsă sau de răspundere penală, sunt scoşi din evidenţă, cu întocmirea, de către consilierul de probaţiune, a rapoartelor, care se păstrează în dosarele personale ale acestora. Data scoaterii subiectului probaţiunii din evidenţă trebuie să coincidă cu ziua finalizării perioadei de probaţiune. Despre scoaterea din evidenţă, în termen de 5 zile de la expirarea termenului, consilierul de probaţiune informează, în scris, organul care a emis actul.

În cadrul sistemului național de probațiune sunt dezvoltate și aplicate 11 programe probaționale destinate adulților și minorilor în conflict cu legea¹¹.

Ce face consilierul în privința minorilor liberaţi de răspundere sau de pedeapsă penală cu aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter educativ (art. 104 CP RM)?

Prima întrevedere și acțiunile întreprinse de consilierul de probațiune nu se diferențiază de acțiunile întreprinse cu minorii și tinerii condamnați cu aplicarea art. 90 CP RM, 90¹ CP RM.

La prima întrevedere¹² consilierul de probaţiune aduce la cunoştinţa subiectului probaţiunii conținutul hotărîrii instanței de judecată sau ordonanța procurorului, a obligaţiilor și condițiilor impuse de instanţa de judecată/procuror, precum şi a consecinţelor nerespectării acestora, drepturile şi obligaţiile lui, şi activităţile de probaţiune care pot fi efectuate de către consilierul de probațiune.

Persoanelor liberate de răspundere penală, în conformitate cu art. 54, sau de pedeapsă penală, în conformitate cu art. 93, li se aplică măsuri de constrângere cu caracter educativ care pot fi:

avertismentul;
încredinţarea minorului pentru supravegherea părinţilor, persoanelor care îi înlocuiesc sau organelor specializate de stat;
obligarea minorului să repare daunele cauzate. La aplicarea acestei măsuri se ia în considerare starea materială a minorului;
obligarea minorului de a urma un curs de reabilitare psihologică;
obligarea minorului de a urma cursul de învăţământ obligatoriu;
obligarea minorului de a participa la un program probaţional.

Avertismentul¹³ se întocmește în scris, contra semnătură, în termen de 5 zile, la sediul biroului de probaţiune în a cărui rază teritorială se află domiciliul/reședința temporară a minorului, în prezenţa reprezentantului legal.

Dacă avertismentul este aplicat concomitent cu o altă măsură de constrângere cu caracter educativ, avertismentul și documentele aferente aplicării lui sunt anexate la dosarul personal al subiectului probațiunii. Consilierul de probațiune întocmește un raport privind acţiunile întreprinse, care se anexează la dosarul personal.¹⁴

Încredinţarea minorului pentru supravegherea părinţilor, persoanelor care îi înlocuiesc sau organelor specializate de stat presupune obligarea părinţilor, persoanelor care înlocuiesc sau organelor specializate de stat, în exercitarea unui control al comportamentului minorului care ar preveni săvârșirea de noi infracţiuni. Biroul de probaţiune, în a cărui rază teritorială se află domiciliul/reședința temporară a minorului, asigură colectarea semnăturilor persoanelor responsabile pentru supravegherea minorului. Consilierul de probaţiune întocmește actul privind încredințarea minorului pentru supravegherea părinţilor, persoanelor care îi înlocuiesc sau organelor specializate de stat. Actul privind încredințarea minorului se anexează la dosarul personal, împreună cu înscrisurile ce confirmă calitatea de părinte, tutore, curator sau decizia autorității tutelare de plasare a minorului în instituțiile specializate de stat. La aplicarea măsurii de constrângere cu caracter educativ, plasarea minorului sub supravegherea părinţilor, persoanelor care îi înlocuiesc sau a organelor specializate de stat, consilierul de probaţiune, în termen de 5 zile de la momentul plasării, expediază, în adresa autorității tutelare de la domiciliul/reședința temporară a minorului, un demers prin care informează despre măsura aplicată și solicită monitorizarea familiei și a copilului conform managementului de caz, aprobat de autoritatea centrală în domeniul protecției copilului.

Obligarea minorului de a repara daunele cauzate

Biroul de probaţiune, în a cărui rază teritorială se află domiciliul/reședința temporară a minorului, în prezenţa reprezentantului legal şi a părții vătămate, coordonează stabilirea unui termen rezonabil de recuperare a prejudiciului cauzat și a unui grafic de executare a obligației, dacă în hotărârea judecătorească nu este dispus altfel. La aplicarea acestei măsuri se ia în considerare starea materială a minorului. Consilierul de probațiune întocmește un raport privind acţiunile întreprinse, care va fi anexat la dosarul personal. Consilierul de probaţiune, în baza graficului de executare stabilit, solicită informaţia de la reprezentantul legal despre măsurile întreprinse pentru îndeplinirea obligaţiei date. În cazul executării integrale a obligației stabilite, consilierul de probațiune solicită prezentarea documentelor confirmative a reparării daunei cauzate.¹⁶

Obligarea minorului de a urma un curs de reabilitare psihologică

În cazul recepționării hotărârii/ordonanței privind aplicarea măsurii de constrângere a minorului de a urma un curs de reabilitare psihologică, în termen de 5 zile, consilierul de probațiune contactează serviciul de asistență psihopedagogică sau un alt serviciu abilitat cu drept de a realiza reabilitarea psihologică a minorilor, aflat în raza domiciliului/reședinței temporare a minorului în Republica Moldova şi, în comun cu psihologul, planifică acțiunile de realizare a măsurii cu caracter educativ. Consilierul de probațiune întocmește un raport privind acţiunile întreprinse pe care îl anexează la dosarul personal. La aplicarea măsurii de constrângere respective, consilierul de probaţiune, exercită un control asupra executării măsurii, prin comunicarea cu psihologul ce realizează programul de reabilitare. După finalizarea cursului de reabilitare psihologică, consilierul de probațiune solicită psihologului un raport de evaluare psihologică, care se anexează la dosarul personal al minorului.

Obligarea minorului de a urma cursul de învăţământ obligatoriu

În cazul recepționării ordonanței/hotărârii privind aplicarea măsurii de constrângere a minorului de a urma un curs de învățământ obligatoriu, consilierul de probațiune contactează instituția de învățământ aflată în raza domiciliului/reședinței temporare a minorului sau unde este înmatriculat minorul şi în comun cu reprezentantul instituției de învățământ planifică acțiunile de realizare a măsurii de constrângere cu caracter educativ. Consilierul de probațiune întocmește un raport privind acţiunile întreprinse pe care îl anexează la dosarul personal. După finalizarea cursului de învăţământ obligatoriu, consilierul de probațiune solicită managerului instituției de învățământ fișa de caracterizare psihopedagogică a minorului și actul ce confirmă absolvirea, care se anexează la dosarul personal al minorului.

Obligarea minorului de a participa la un program probaţional

În cazul recepționării hotărârii/ordonanței privind aplicarea măsurii de constrângere a minorului de a urma un program probaţional, consilierul de probațiune, în comun cu minorul și reprezentantul legal, stabilește graficul de realizare a programului probațional.

Programul probațional este derulat de consilierul de probațiune sau, după caz, poate fi redirecționat la instituțiile specializate.

În cadrul întrevederii, consilierul de probaţiune aduce la cunoştinţa minorului și reprezentantului legal conţinutul hotărârii judecătorești sau ordonanţa procurorului şi explică:

a) conținutul programului probațional, termenii și modul de desfășurare a acestuia¹⁷;

b) consecinţele încălcării măsurii de constrângere cu caracter educativ, stabilite prin eschivarea de la participarea la programul probațional.

Consilierul de probațiune întocmește un raport privind acţiunile întreprinse, pe care îl anexează la dosarul personal.

La aplicarea măsurii respective, consilierul de probaţiune exercită un control asupra executării măsurii, după caz, prin comunicarea cu persoana ce realizează programul probațional. După finalizarea programului probațional, în cazul derulării de către instituțiile specializate, consilierul de probațiune solicită persoanei ce a realizat programul probațional o confirmare privind participarea minorului la program, care se anexează la dosarul personal al minorului.

Biroul de probaţiune imediat, dar nu mai târziu de 5 zile din momentul aducerii la cunoștință, înştiinţează în scris instanţa de judecată sau procurorul despre executarea măsurii de constrângere cu caracter educativ, anexând copia raportului de evaluare psihologică sau copia fișei de caracterizare psihopedagogică a minorului și actul ce confirmă frecventarea cursului de învățământ obligatoriu, sau copia confirmării privind participarea minorului la programul probațional, şi scoate minorul din evidenţă.

Ce acțiuni întreprinde consilierul de probațiune în cazul aplicării liberării condiţionate de răspundere penală în privința minorilor?

Învinuitul căruia prin ordonanță i-a fost suspendată condiţionat urmărirea penală, pe un termen de 1 an, stabilindu-i obligaţia de a participa la un program special de tratament sau de consiliere, în vederea reducerii comportamentului violent, devine subiectul probațiunii.

Controlul asupra respectării obligației menționate îl exercită organul de urmărire penală în comun cu biroul de probațiune.

În cazul aplicării învinuitului a obligației să participe la un program special de tratament sau de consiliere în vederea reducerii comportamentului violent, biroul de probațiune asigură executarea obligației conform mențiunilor sus vizate.

Biroul de probațiune informează procurorul dacă, în termenul de suspendare condiţionată a urmăririi penale, învinuitul a respectat obligația stabilită sau anunță despre neexecutarea ei.

Care sunt acțiunile întreprinse de consilierul de probațiune în cazul minorilor sau tinerilor condamnați la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunităţii (art. 67 CPRM)?

Munca neremunerată în folosul comunităţii nu poate fi aplicată persoanelor care nu au atins vârsta de 16 ani.

Supravegherea modului de executare a muncii neremunerate în folosul comunității presupune o anumită procesualitate, ceea ce înseamnă că această activitate se derulează pas cu pas, într-o ordine logică, care îi asigură coerență și continuitate. Acești pași sunt: alocarea cazului, convocarea și înștiințarea subiectului, pregătirea primei întrevederi, identificarea obiectelor cu destinație socială, prima întrevedere, repartizarea la obiectul de muncă, supravegherea, monitorizarea exectării pedepsei, evaluarea finală, încheierea supravegherii.

După primirea documentelor (dispoziție de executare, hotărîre judecătorească, angajament), șeful biroului de probațiune le repartizează consilierului de probațiune. După înregistrare, consilierul expediază în instanţa de judecată, care a emis hotărârea, şi la inspectoratul de poliţie, înştiinţare despre primirea spre executare a sentinței.

Ulterior, consilierul de probațiune deschide un dosar personal al subiectului probațiunii. În dosarul personal, consilierul acumulează documente: sentinţa/hotărîrea, dispoziţia de executare și angajamentul persoanei condamnate/sancționate; înștiințare către instanța de judecată despre primirea și acceptarea spre executare a hotărîrii judecătorești; înștiințarea organelor afacerilor interne; înștiințare primăriilor (preturilor); instrumente de lucru privind evaluarea cazului (ancheta psihosocială etc.); dispoziția privind prezentarea la obiectul de muncă; graficul de lucru; rapoarte (raportul primei întrevederi, raport privind convorbirile telefonice cu condamnaţii/ contravenienţii, cu rudele şi apropiaţii acestuia, rapoarte privind măsurile preliminare de căutare a condamnaţilor care se eschivează cu rea voinţă de la executarea pedepsei, rapoarte de verificare la locul de executare a pedepsei/contravenției sub formă de MNFC), angajamente; preîntîmpinare.

La primirea hotărârii judecătoreaști, consilierul de probaţiune, responsabil de caz, citează persoana condamnată la biroul de probaţiune pentru realizarea primei întrevederi, comunicând data şi ora la care aceasta trebuie să se prezinte, adresa biroului de probaţiune, numărul de telefon şi numele consilierului responsabil de caz. Înștiințarea condamnatului se poate face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, convorbire telefonică, consemnată ulterior în scris.

Până la prima întrevedere cu persoana condamnată, consilierul de probaţiune determină de comun acord cu primăria (pretura) obiectele cu destinație socială la organizaţiile, instituţii şi întreprinderi, verifică programul de funcţionare a instituţiei, tipurile de activităţi în care ar putea fi implicată persoana condamnată.

În cadrul primei întrevederi, consilierul de probaţiune informează persoana condamnată cu privire la drepturile și obligațiile sale²³, modul și condițiile executării pedepsei, consecințele eschivării cu rea-voință de la executarea pedepsei, precum și necesitatea realizării unei evaluări iniţiale.

Se va stabili ziua, ora şi locul pentru începerea executării muncii neremunerate în folosul comunităţii, întocmindu-se în acest sens dispoziția²⁴ privind prezentarea la obiectul de muncă și graficul pivind executarea muncii²⁵, documente ce se înmânează condamnatului pentru prezentare organizației gazdă, unde își va executa pedeapsa. În baza acestor documente, persoana responsabilă a organizației-gazdă ţine evidenţa orelor lucrate de condamnat.

La determinarea tipului de lucrări ce vor fi executate de către condamnat se va ține cont de pregătirea profesională a persoanei, experienţa în muncă, starea de sănătate, disponibilitatea de timp, precum şi alte date considerate utile pentru executare.

În cadrul primei întrevederi, condamnatul va fi familiarizat cu regulile generale pe care trebuie să le respecte pe parcursul executării pedepsei. De asemenea, condamnatul va fi informat despre faptul că, în cazul intervenirii, pe parcursul executării pedepsei, a inaptitudinii de a presta temporar activitățile stabilite, perioada pentru care se vor întrerupe activitățile se va constata în baza unui certificat medical, ce va fi prezentat consilierului de probațiune.

Dacă în perioada executării pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, condamnatul se îmbolnăvește de o boală gravă, care împiedică executarea pedepsei, consilierul de probațiune înaintează, în instanța de judecată, un demers privind liberarea de executare a pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 95 din Codul penal.

În cazul stabilirii gradului de dizabilitate pe termen sau fără termen, în timpul executării pedepsei, persoana condamnată la muncă neremunerată în folosul comunității execută munca în corespundere cu recomandările generale din programul individual de reabilitare şi incluziune socială, întocmit de Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității şi Capacității de Muncă sau de structurile sale teritoriale, precum și în corespundere cu activitățile și serviciile specifice, elaborate și executate pentru persoana în cauză, în baza recomandărilor generale din programul individual de reabilitare și incluziune socială, de către autoritățile responsabile din domeniile: medical, social, educațional și profesional de la locul de trai al persoanei cu dizabilități.

Aspectele aduse la cunoştinţa condamnatului se consemnează într-un raport care se semnează de consilierul de probaţiune şi de persoana condamnată. Dacă persoana citată nu se prezintă la data stabilită, consilierul de probaţiune reia procedura de citare. Consilierul de probaţiune, responsabil de caz, poate solicita autorităţilor şi instituţiilor publice date şi informaţii despre adresa persoanei în cauză. În funcţie de rezultatul acestor verificări, consilierul poate relua citarea persoanei.

În vederea depistării şi contactării persoanei se efectuează verificări la domiciliu (consemnate, ulterior, în scris, printr-un raport), verificări în sistemul informațional ,,ACCESWeb’’, se poate solicita sprijinul organelor de poliţie, în raza cărora îşi are locuinţa persoana pentru identificarea şi contactarea acesteia. Dacă măsurile inițiale de căutare nu s-au soldat cu careva rezultate, persoana condamnată nu a fost găsită, consilierul de probațiune va înainta un demers în instanța de judecată privind dispunerea în căutare, cu anexarea materialelor justificative, în condițiile art.263 Cod de executare RM. ²⁶

Munca neremunerată în folosul comunităţii, ca pedeapsă penală, se prestează timp de cel mult 18 luni, timp care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărîrii judecătoreşti.

Munca neremunerată în folosul comunităţii, ca sancțiune contravențională se prestează, în cel mult 6 luni, timp care curge de la data luării la evidenţă a contravenientului şi punerii în executare a hotărârii judecătoreşti.

Pentru monitorizarea modului în care se execută munca neremunerată în folosul comunităţii, consilierul de probaţiune ţine legătura cu persoana desemnată de instituţia din comunitate, cu persoana condamnată, dar şi cu alte persoane care pot oferi informaţii relevante, putând efectua vizite inopinate la locul de executare a muncii neremunerate.

Dacă se constată că persoana condamnată nu se prezintă la locul de executare a pedepsei, pe baza informării primite de la persoana responsabilă desemnată sau a verificărilor efectuate la obiectul de muncă, consilierul de probaţiune verifică motivele neprezentării. În cazul în care condamnatul/contravenientul a lipsit nemotivat o zi de la locul executării pedepsei/sancțiunii sub formă de MNFC conform graficului stabilit, consilierul de probaţiune îi face prima preîntâmpinare verbală, dacă condamnatul/contravenientul a lipsit de două sau mai multe ori nemotivat de la locul executării pedepsei/sancțiunii sub formă de MNFC conform graficului stabilit, consilierul de probaţiune îi face preîntâmpinare în scris.

Preîntâmpinarea face referire în conţinutul său la motivele de fapt care au determinat aplicarea acesteia, respectiv la încălcare şi la consecinţele la care se expune persoana dacă va continua să înregistreze abateri în executarea pedepsei. Dacă persoana continuă să absenteze în mod nejustificat, după primirea a două preîntâmpinări, iar consilierul de probaţiune constată eschivarea cu rea-voință de la executarea pedepsei, ultimul înaintează în instanţa de judecată un demers referitor la înlocuirea muncii neremunerate cu închisoare.

Se consideră eschivare cu rea-voinţă de la executarea pedepsei sub formă de muncă neremunerată:

neprezentarea, la citarea organului de probațiune, a condamnatului de două sau mai multe ori timp de o jumătate din termenul stabilit al pedepsei;
încălcarea de către condamnat a disciplinei muncii de două sau mai multe ori timp de o jumătate din termenul stabilit al pedepsei (sosirea la locul de muncă cu întârziere sau părăsirea acestuia înainte de termen, neexecutarea sau executarea intenţionat eronată a dispoziţiilor şi indicaţiilor persoanei responsabile de executarea lucrărilor etc.);
neprezentarea condamnatului la muncă fără motive întemeiate de două sau mai multe ori timp de o jumătate din termenul stabilit al pedepsei.

După executarea muncii neremunerate în folosul comunităţii, instituţia înaintează organului de probaţiune dispoziția și graficul pivind executarea muncii, completat corespunzător.

La sfârşitul executării pedepsei, consilierul de probaţiune întocmeşte un raport final cu privire la modalitatea în care s-a desfăşurat procesul de executare a pedepsei (Hotărârea Guvernului nr. 1643/2003).²⁸

Ce acțiuni întreprinde consilierul de probațiune în cazul minorilor și tinerilor privați de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate (art. 65 CPRM)?

Din momentul recepţionării actului emis de instanța de judecată, biroul de probaţiune expediază avizul și copia hotărârii judecătorești organului abilitat cu dreptul de a dispune eliberarea condamnatului din funcţie sau de a-i interzice exercitarea unei anumite activităţi. După adoptarea actului de eliberare din funcţia indicată sau de interzicere de a exercita o anumită activitate, organul abilitat remite copia actului de eliberare biroului de probaţiune.

Biroul de probaţiune ţine evidenţa și efectuează controlul respectării de către condamnaţi a interdicţiei, stabilite în hotărârea judecătorească, de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, verifică îndeplinirea prescripţiilor hotărârii judecătoreşti de către administraţia organizaţiei în care lucrează condamnatul, precum şi de către organele împuternicite să anuleze/suspende dreptul de exercitare a unei anumite activităţi, cele care înregistrează sau țin evidența formelor juridice de organizare a activităților și alte organe care supraveghează domeniile de activitate, vizate în hotărârea judecătorească, prin care se dispune interzicerea exercitării unei anumite activităţi. Biroul de probaţiune, în ultima zi a termenului de pedeapsă stabilit, informează instanţa de judecată despre executarea hotărârii²⁹.

Referințe