PROBAȚIUNEA PENITENCIARĂ
Probațiunea penitenciară – totalitatea activităților socioeducative desfăşurate în penitenciar şi de pregătire pentru liberarea persoanelor din locurile de detenţie.
Responsabilii de realizarea procesului de asistență în vederea reintegrării sociale şi pregătirea pentru eliberarea deţinuţilor minori sunt asistentul social sau educatorul din cadrul instituțiilor penitenciare și consilierul de probațiune din cadrul biroului de probațiune. În procesul de reintegrare socială a deţinuţilor, consilierul de probaţiune şi asistentul social folosesc metodologii de intervenţie specifice. Obiectivele acestor intervenții se referă la adaptarea la viaţa instituționalizată, pregătirea şcolară şi profesională, susţinerea morală, reabilitarea comportamentală şi cultivarea respectului faţă de sine, dezvoltarea mijloacelor de exprimare şi a capacităţii de a comunica cu alţii, asistență şi monitorizare în vederea reintegrării socio-profesionale după punerea în libertate și în scopul diminuării capacităţii deţinuţilor de a săvârşi un nou act infracţional.
Procesul de pregătire pentru eliberarea deţinuţilor se realizează în instituţia penitenciară în ultimele 6 luni de detenţie. Pentru ca procesul în cauză să fie cât mai eficient este stabilit un mecanism.1
Asistența condamnaților la etapa inițială a detenției constituie activități de evaluare a nevoilor și riscurilor, precum și aplicarea unui tratament individualizat pentru fiecare condamnat, consemnat în Planul individual de resocializare.
La etapa inițială, birourile de probațiune oferă suport informațional, la solicitarea administrației instituției penitenciare, cu privire la:
– informații despre familia condamnatului, relațiile cu părinții/soția/copiii;
– informații despre studiile condamnatului;
– acte de stare civilă sau acte de identitate a condamnatului, în cazul în care acesta afirmă prezența actelor la domiciliu;
– alte informații relevante pentru identificarea nevoilor sociale ale condamnatului.
Informația oferită de serviciul de probațiune se anexează la dosarul personal al condamnatului și/sau la Programul individual de executare a pedepsei condamnatului.
Asistența condamnaților în faza executării nemijlocite a pedepsei constă în desfășurarea intervențiilor recuperative pe domeniul educativ, psihologic și social, oferirea suportului juridic și asistenței psihosociale pentru reintegrarea lor socială.
Pentru consolidarea și menținerea legăturilor sociale ale condamnaților, birourile de probațiune oferă, la solicitarea administrației instituției penitenciare, suport informațional cu privire la relațiile cu membrii familiei, persoanele cu care se află în concubinaj, sau, după caz, cu alte persoane.
Intervențiile recuperative pot fi realizate de administrația instituției penitenciare în colaborare cu consilierul de probațiune sau reprezentanții instituțiilor guvernamentale și neguvernamentale, ce asigură suport în procesul de reintegrare socială a condamnaților.
În cazul asistenței specializate pentru categoria condamnaților minori, consilierul de probațiune poate fi numit în calitate de membru al echipei multidisciplinare, create în cadrul instituției penitenciare, în baza ordinului DIP nr. 373 din 31 decembrie 2014.
Pentru asigurarea transparenței și eficientizării procesului decizional cu privire la evoluția comportamentului condamnatului pe parcursul detenției, consilierii de probațiune vor participa la ședințele Comisiei penitenciare.
Asistența condamnaților minori la etapa finală a executării pedepsei este constituită din programe și intervenții structurate de pregătire pentru liberare și începe nu mai târziu de 6 luni până la eliberarea din penitenciar.
La solicitarea biroului de probațiune, în a cărei rază teritorială de activitate se află instituția penitenciară, administrația penitenciarului prezintă informația privind persoanele (minorii) ce urmează a fi eliberate în legătură cu expirarea termenului și persoanele ce urmează a fi prezentate pentru eliberarea condiționată înainte de termen.
Totodată, administrația penitenciarului asigură accesul consilierilor de probațiune în instituțiile penitenciare pentru petrecerea convorbirilor, desfășurarea intervențiilor structurate, derularea activităților planificate în vederea asistării condamnaților la etapa finală, ce vor:
- oferi suport informaţional pentru supravegherea post-detenţie;
- acorda asistență deţinutului, la solicitarea acestuia;
- participa la şedinţele Comisiei penitenciare, în cadrul cărora se examinează cererile deţinuţilor pentru eliberare condiţionată înainte de termen.
Consilierul de probațiune împreună cu personalul specializat în asistență şi consiliere din cadrul administraţiei penitenciarelor derulează „Programul pentru pregătire către liberare a condamnaţilor”2.
Acest program de grup se adresează deţinuţilor, care se află în ultimul an de executare a pedepsei şi doresc să obțină informaţii, să înveţe şi să dezvolte abilităţi care să îi ajute să-şi desfăşoare viaţa fără să repete infracţiunile pentru care au fost condamnaţi, doresc să-şi desfăşoare viaţa într-un mod prosocial şi să se reintegreze în societate.
Asistentul social, la solicitarea consilierului de probațiune, va prezenta informații despre: locul de trai după eliberare declarat de către condamnat, relațiile cu familia și rudele apropiate ale acestuia, necesitățile de angajare în câmpul muncii și/sau studii profesionale, alte informații relevante ce urmează a fi consemnate de către consilierul de probațiune în Ancheta privind reintegrarea socială a persoanei eliberate din penitenciar, întocmită în cazul liberării condiționate înainte de termen, conform art. 91 Cod Penal al RM, în vederea transmiterii și informării biroului de probațiune în a cărui rază teritorială va domicilia condamnatul după eliberare.
CPRM – Cod penal al Republicii Moldova
DIP – Departamentul Instituțiilor Penitenciare
INP – Inspectoratul Național de Probațiune
ANP – Administrația Națională a Penitenciarelor