PROBAȚIUNEA PRESENTINȚIALĂ
Probațiunea presentinţială este evaluarea psihosocială a personalităţii bănuitului/învinuitului/inculpatului minor.1
Referatul presentințial de evaluare psihosocială a personalității (în continuare – referatul presentințial), este un document scris, cu caracter consultativ și de orientare, având rolul de a oferi organului de urmărire penală, procuraturii sau instanţei de judecată, date despre persoana bănuitului, a învinuitului sau a inculpatului, despre nivelul de instruire școlară, despre comportamentul acestuia, mediul familial, cercul de prieteni și despre factorii care influențează sau pot influența conduita lui generală.
La întocmirea referatului presentințial se contactează membrii familiei, prietenii, colegii, alte surse de informație cum ar fi: psihologi, cadre didactice, asistenți sociali, medici, precum și alte persoane care pot contribui realmente la reflectarea tabloului psihosocial al personalității bănuitului, a învinuitului sau a inculpatului.
În cauzele privind minorii în conflict cu legea, referatul presentințial de evaluare psihosocială se întocmește în mod obligatoriu (art. 475 Cod de procedură penală).
Modul de întocmire a referatelor presentințiale este stabilit de Ministerul Justiției.2
Consilierul de probațiune oferă solicitantului informație complexă cu caracter psihosocial privind persoana bănuită, învinuită sau inculpată de săvârșirea unei infracțiuni.
Scopul pentru care este solicitat referatul presentinţial de evaluare a personalităţii:
- furnizează organelor de urmărire penală și judiciare, la sesizarea acestora, date privind personalitatea bănuitului, învinuitului sau inculpatului din perspectiva psihosocială;
- acordă suport obiectiv judecătorului în procesul de individualizare a pedepsei, ce urmează a fi aplicată subiectului referatului presentințial.3
I. Introducere:
a) numele şi prenumele bănuitului, învinuitului sau inculpatului;
b) data, luna și anul nașterii;
c) domiciliul sau reședința;
d) calificarea juridică a faptei pentru care persoana este bănuită, învinuită sau inculpată;
e) organul care a solicitat întocmirea referatului presentințial;
f) data solicitării întocmirii referatului presentințial;
g) numele şi prenumele consilierului de probaţiune care a întocmit referatul presentințial.
II. Sursele de informaţii:
a) surse contactate;
b) surse documentare.
III. Date privind personalitatea bănuitului, a învinuitului sau a inculpatului:
a) mediul familial şi social;
b) nivelul de instruire;
c) încadrarea în câmpul muncii.
IV. Date privind comportamentul bănuitului, învinuitului sau inculpatului înainte și după presupusa faptă comisă.
V. Factorii care influenţează sau pot influenţa conduita generală a persoanei pentru care a fost solicitată întocmirea referatului presentințial:
a) factori de natură să inhibe dezvoltarea comportamentului infracţional;
b) factori de natură să accentueze dezvoltarea comportamentului infracţional.
VI. Perspectivele de reintegrare în societate.
Întocmirea referatelor presentințiale de evaluare psihosocială a personalității se realizează la solicitarea (demersul) organului de urmărire penală, al procurorului sau al instanței de judecată.
La înaintarea solicitării/demersului către Biroul de probaţiune privind întocmirea unui referat de evaluare se va proceda după cum urmează:
Pasul 1 – șeful biroului de probaţiune va repartiza solicitarea de a întocmi referatul unui consilier de probaţiune, specializat în scrierea referatului, care va fi responsabil de elaborarea referatului presentințial;
Pasul 2 – la momentul primirii solicitării, consilierul de probaţiune va identifica modalitatea contactării minorului pentru care s-a solicitat referatul în scris (citația)4, e-mail sau dacă există informaţii în acest sens, de obicei, de la ofițerul de urmărire penală – telefonic;
Pasul 3 – contactarea persoanei presupune stabilirea modalităţii concrete de a conveni referitor la următoarele: fixarea datei şi orei la care să se prezinte, însoțit de reprezentantul legal, indicarea datelor de contact ale biroului de probaţiune (adresa, număr de telefon, persoana de contact);
Pasul 4 – consilierul de probaţiune desemnat să întocmească referatul de evaluare trebuie să-şi desfăşoare activitatea cu respectarea termenelor stabilite de lege.5
Referatul presentințial se înaintează solicitantului în termen de cel mult 21 zile lucrătoare, iar în cazul minorului – 15 zile lucrătoare de la data primirii solicitării.
Da, în cazul în care procesul de colectare a informațiilor întârzie întocmirea referatului presentințial, termenul înaintării acestuia, la adresa solicitantului, poate fi prelungit de către șeful biroului de probațiune cu cel mult 10 zile lucrătoare, despre aceasta fiind informat solicitantul.
Asistența și consilierea – ansamblul activităţilor care utilizează metode şi tehnici (observația, interviul, convorbirea telefonică etc.) specifice fiecărui domeniu de intervenţie, orientat spre compensarea nevoilor sau riscurilor identificate, în contextul facilitării reintegrării sociale a subiectului probațiunii.
Consilierul de probaţiune desfăşoară nemijlocit activitatea de probaţiune şi practică activităţi de asistenţă şi consiliere, adică totalitatea de măsuri de reintegrare în societate a subiecţilor probaţiunii.
Acordarea asistenței și consilierii la etapa presentințială mărește șansele de reintegrare sau de resocializare a minorului la această etapă, de fapt acesta și fiind scopul asistenței și consilierii. Însă, aceste șanse depind de programele, proiectele și de intervenția de calitate, buna credință, de intenția consilierului de probațiune și, nu în ultimul rând, de nivelul de dezvoltare a societății în ansamblu.
Activitatea de asistenţă şi consiliere începe la realizarea întrevederii organizate între subiectul probațiunii (minor/tânăr) la etapa presentințială și consilierul de probațiune, când se identifică nevoile cu potențial criminogen.6
Concomitent are loc evaluarea situației personale și sociale a subiectului probațiunii. Evaluarea minorului se realizează prin colectarea și analiza informațiilor cu privire la: mediul familial, locuință și condițiile de trai, rețeaua socială, modalitățile de petrecere a timpului liber, locul de muncă (după caz), situația financiară, vicii/dependențe, starea de sănătate fizică și mentală, comportamentul infracțional, alte aspecte considerate de către consilierul de probațiune relevante în raport cu analiza efectuată.
Așadar, se identifică și se prioritizează nevoile cu potențial criminogen ale subiectului probațiunii la etapa presentințială, apoi se planifică, împreună cu minorul, măsuri considerate oportune pentru reintegrarea în societate.7
În dependență de nevoile/necesitățile identificate, consilierul de probațiune realizează măsurile de reintegrare a subiectului probațiunii, fie prin activitățile organizate și desfășurate de biroul de probațiune, cum ar fi: programele probaționale, activitățile de timp liber sau redirecționează cazul actorilor comunitari.
Programul probaţional – este un instrument de lucru al consilierului de probaţiune, care are drept scop reintegrarea socială şi facilitarea procesului de schimbare a comportamentului delincvent.
Programul probaţional se derulează de către consilierul de probaţiune sau, după caz, poate fi redirecţionat la instituţiile specializate. Programele sunt parte integrantă a activităţii probaţiunii aplicate minorilor/tinerilor şi se derulează de biroul de probaţiune, după aplicarea de către instanţa de judecată a obligaţiilor „să participe la un program special de tratament sau de consiliere în vederea reducerii comportamentului violent” sau „să participe la programe probaţionale”, sau aplicate minori și tineri motivați ca urmare a întrevederii cu consilierul de probațiune.
În cazul în care subiectul probaţiunii nu are stabilite în hotărârea judecătorească obligaţiile „să participe la un program special de tratament sau de consiliere în vederea reducerii comportamentului violent” sau „să participe la programe probaţionale”, dar, la recomandarea/motivarea din partea consilierului de probaţiune, subiectul manifestă acordul de a participa la programe de corecţie comportamentală, consilierul de probaţiune derulează programul.
Prin Decizia Comisiei Colegiale din cadrul biroului de probațiune se stabilește tipul programului probațional în dependență de necesitățile/nevoile subiectului.8
Subiecţii probaţiunii, deseori fac parte din familii social-vulnerabile, fiind mai puţin favorizaţi din punctul de vedere al informării, comunicării şi educaţiei nonformale. Astfel, consilierii de probațiune realizează obiectivul principal şi anume de resocializare şi reintegrare a persoanelor în conflict cu legea penală prin organizarea și desfășurarea activităților de timp liber: participarea la spectacole, teatre, concerte, vizionarea filmelor, participări la dezbateri și/sau focus-grupuri, activități caritabile, organizarea excursiilor, implicarea în campanii etc.
Dezvoltarea societăţii este în relaţie directă cu identificarea acelor persoane şi grupuri care pot contribui la luarea diferitelor decizii sau la soluţionarea unor probleme. Astfel de persoane şi grupuri se numesc factori interesaţi sau actori comunitari.
În activitatea de asistenţă şi consiliere, un element important este îndrumarea subiectului probaţiunii (minorului) către actorii comunitari ce i-ar putea sprijini. Consilierul de probaţiune, de comun acord cu minorul, elaborează planul serviciilor sociale, orientându-l spre organizaţiile guvernamentale şi non-guvernamentale din comunitate.
Relaţiile de parteneriat au ca obiectiv prevenirea recidivei de infracţiune şi reintegrarea în comunitate a subiecţilor probaţiunii. Cu cât subiectul probaţiunii are un mediu social mai favorabil, cu atât mai mult îşi valorifică potenţialul său fizic, intelectual şi emoţional. Cu cât subiectul probaţiunii are un mediu social mai nesigur pentru reintegrarea sa, cu atât mai mult se simte necesitatea unor servicii care ar oferi un mediu social alternativ.
Schimbul de informaţii reprezintă o parte centrală a cooperării eficiente în parteneriat. Actorii comunitari ai serviciului de probaţiune pot fi:
- direcția de sănătate publică;
- centre de resurse şi informare pentru adolescenţi;
- centre de informare şi sănătate pentru tineri;
- organizaţii neguvernamentale;
- administraţia publică locală;
- serviciul stare civilă;
- direcţia de documentare a populaţiei;
- agenţia de ocupare a forţei de muncă;
- direcţia de educație, tineret și sport;
- direcţia pentru protecţia drepturilor copilului (autoritatea tutelară);
- biserici, alte organizaţii religioase, de caritate;
- instituţii private şi agenţi economici etc.
Relaţiile de parteneriat pot începe la diferite etape de identificare şi soluţionare a nevoilor/necesităților minorului. La iniţierea unei relaţii de parteneriat, este necesar de a identifica clar natura problemelor care urmează a fi soluţionate şi de a determina dacă există metode adecvate de prevenire sau dacă pot fi dezvoltate asemenea metode.
Referatul presentințial reprezintă etapa finală a probațiunii presentințiale. Documentul include toată informația colectată de consilierul de probațiune cu referire la profilul psihosocial al subiectului minor, care ar ajuta organele de drept la etapele urmăririi penale și judiciară.
Evaluarea finală reprezintă etapa concluziilor finale în care se face analiza întregii perioade presentințiale şi se realizează un bilanţ al rezultatelor obţinute. La această etapă, consilierul de probațiune va descrie şi va interpreta rezultatele obţinute, le va corela cu scopul și obiectivele propuse întru resocializarea subiectului probațiunii la etapa presentințială. Consilierul va înregistra toate schimbările ce s-au produs la această etapă:
- impactul asupra tuturor palierelor de dezvoltare a subiectului probațiunii: social, psihologic și educațional;
- abilități învățate, comportamente noi, competențe, progrese etc.;
- nivelul de conștientizare de către minor a intereselor, abilităților personale;
- probleme și impedimente întâmpinate pe parcursul derulării programului probațional;
- concluziile generale şi viziunea consilierului de probațiune vis-a-vis de activitățile realizate: aspecte utile, continuitatea unor activităţi;
- dificultăți întâmpinate etc.
Consilierii de probațiune continuă monitorizarea subiecților probațiunii și după trimiterea referatului presentințial solicitantului prin discuții telefonice cu minorul/tânărul, rudele, prietenii, reprezentanții societății civile, reprezentanți ai organizațiilor statale și nestatale.
2 ORDIN MJ Nr. 299 din 02-05-2018 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de întocmire a referatului presentinţial de evaluare psihosocială a personalităţii. Publicat: 18-05-2018 în Monitorul Oficial Nr. 157-166 art. 659
4 Anexa nr.1 la Ordinul Directorului Inspectoratului Național de Probațiune nr. 22 din 17.02.2020
6 «Curriculumului de formare a consilierilor de probațiune privind întocmirea referatelor presentințiale» Elaborat în cadrul Grupului de lucru constituit împreună cu Inspectoratul Național de Probațiune din Republica Moldova în anul 2019
7 Ghid de bune practici în materia rapoartelor presentințiale. Autor Gabriel Oancea. Chișinău, aprilie 2017
8 Anexa nr.1 la Dispoziție Directorului Inspectoratului Național de Probațiune nr. 22 din 18.03.2021
SAP- Serviciul de Asistență Psihopedagogică
DAS – Direcția Asistență Socială
DPDC – Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului
AOFM – Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă
ONG/AO – Organizații Neguvernamentale/Asociații Obștești
INP – Inspectoratul Național de Probațiune
AJPP – Asociația pentru Justiție Penală Participativă